răvaș online: septembrie 2016

zineb- frumusețea ta, de regină a pustiiurilor africane, se arăta doar fidelilor

împărțeam în fiecare seară carnea și ceaiul și cuvântul și fapta

erai kabylă, nu marocană- mi-ai și scris cu o inexactă mândrie

într-un alfabet pe care nimeni nu-l mai știa

m-ai învățat să scriu acele lungi cuvinte;

frumusețea ta, zineb, aduna poveștile între pliurile hainelor tale

despre Casablanca și despre tadjin, despre alhambra și tatăl tău ce făcuse pușcărie

despre nisipul ce curge deasupra ochilor și în jurul lungilor tale degete pline de inele de argint

m-ai învățat să spun acele lungi vorbe,

presărate cu sunete pe care doar mielul lui avraam le-ar fi făcut înainte de lama cuțitului.

frumusețea ta, zineb, mai era ascunsă între cârlionții părului înfășurat în batic,

în acele bucle de nearătat și în jurul ochilor tăi ne spuneam secrete din alte timpuri

încă mai aveai nevoie de ascunzișuri de amnezie forțată:

în bătaia puștii, vănătoare de căprioare pe domeniul familiei

în vânzarea de complimente, te-ai nuntit precoce și neașteptat

sub raze de lună ce cădeau printre ramurile de măslin.

îi citesc cu interes sau îmi sunt dragi